Cerşetorii români izgoniţi din Italia s-au refugiat în Grecia

Cerşetorii români concurează, mai nou, cu „confraţii” pakistanezi şi indieni din Atena. Străzile din centrul capitalei greceşti au fost invadate în ultimele săptămâni de câteva sute de cerşetori români, care au părăsit Roma după incidentul Mailat şi după decretul italian privind expulzarea românilor.

Cel care a făcut constatarea este chiar şeful secţiei consulare a Ambasadei României la Atena, Nicolae Anton, citat de Rompres. Potrivit acestuia, cerşetorii români şi-au împărţit străzile din zona centrală de la poalele Acropolei cu cerşetorii locali sau cei pakistanezi, indieni şi africani. Majoritatea au legături cu două clanuri de romi din zona Sibiului şi apelează la mila trecătorilor invocând poveştile tragice ale familiilor lor, scrise frumos în limba greacă pe cartoane, ori prestând diverse jonglerii şi alte numere „artistice”.

Câştigul fiecăruia variază între 100 şi 150 de euro pe zi, fiind chiar mai mare în aceste zile dinaintea Crăciunului sau în alte zile de sărbători religioase. „Până în prezent poliţia greacă nu s-a arătat deranjată din cauza lor”, a spus consulul Nicolae Anton, arătând că grecii sunt în mod tradiţional toleranţi cu cerşetorii, aceasta fiind o trăsătură caracteristică pentru societăţile ortodoxe. Cu toate acestea, cei deranjaţi sunt chiar reprezentanţii României aflaţi la post în Grecia.

Nicolae Anton a mai arătat, relatează Rompres, că şi-ar dori să îi vadă pe aceşti cerşetori plecaţi din oraş, personalul secţiei consulare de la Atena fiind oricum foarte ocupat cu numeroasele probleme ale românilor veniţi în Grecia ca turişti sau muncitori ilegali.

Pe lângă înmulţirea posibilelor probleme legate de românii din Grecia, consulul a mai lăsat de înţeles şi că se teme că percepţia grecilor despre emigranţii români ar putea fi afectată de aceşti cerşetori. Conform datelor oficiale, românii sunt ca număr a patra comunitate de străini din Grecia, după albanezi, bulgari şi ucraineni. Aproximativ 16.000 dintre ei lucrează cu contracte legale, însă consulul Nicolae Anton estimează că mai sunt câteva zeci de mii veniţi să muncească „la negru” mai ales în construcţii şi la cules de măsline şi portocale. (E.F.

Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize.